Săpăturile arheologice au fost conduse de profesorul Ehud Netzer de la Institutul de Arheologie al Universităţii din Ierusalim.

    Camera de 8 pe 7 metri şi cu o înălţime de 6 metri dovedeşte că faima regelui Irod de iubitor al luxului este îndreptăţită. Camera ocupă locul central între mai multe încăperi situate în partea superioară a teatrului, fiind locul de unde regele, membrii familiei regale şi apropiaţii săi asistau la reprezentaţiile teatrale. Camera regală avea o deschidere totală faţă de scenă.

    Pereţii laterali şi peretele din spate sunt împodobiţi cu gravuri şi mulaje de ipsos care reflectă un stil nemaivăzut în Israel. Totuşi, în perioada respectivă, astfel de desene şi mulaje puteau fi văzute la Roma şi în alte cetăţi ale Italiei. Netzer susţine că acestea au fost realizate, cel mai probabil, de artişti italieni, trimişi de Marcus Agrippa (general şi ginere al împăratului Augustus) care, cu un an înainte de a-l vizita pe Irod în Iudeea, s-a întâlnit cu acesta în insula Lesbos.

    În partea superioară a zidurilor se află mai multe „ferestre" pictate cu scene din natură, scene reprezentând viaţa la ţară, Nilul şi chiar o scenă maritimă. O parte dintre acestea au supravieţuit, în timp ce altele au fost găsite sparte, pe podea, fiind în curs de restaurare în laboratorul Muzeului Israelului, notează The Jerusalem Post.

    Irod cel Mare a fost conducătorul evreilor, în timpul dominaţiei romane, fiind cunoscut pentru proiectele majore de construcţii. În Biblie, el este menţionat în Evanghelia după Matei (capitolul 2), unde este relatată întâlnirea sa cu magii veniţi în căutarea pruncului Iisus şi porunca sângeroasă de a fi măcelăriţi copiii din Betleem.

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/O-veche-pagina-a-Bibliei-confirmata-de-o-noua-descoperire-arheologica-1680.html